Viata de la sat

In aceste zile am avut posibilitate sa scap de la serviciu si sa ma duc acasa la tara la parinti sa sarbatoresc pastele blajinului, si pe drum spre casa cind mergeam cu rutiera ma uitam pe geam si iata ce am observat: acei oameni care traiesc la tara si copiii lor nu vad nimica inafara de pamint, vaca, baliga si saracie. Stiu ca nu suntem o tara bogata, dar cultura si idei de viata avem. Cadrul care cel mai tare socat este acesta: O doamna in pragul casei: imbracata in halat, sub el un pulover, pantaloni sportivi si in "calosh", cu fata plina de vinatai. Si de aici vine intrebarea: asa trebuie sa fie o doamna, mama, femeie?

Copiii lor: pasteau vaca si oile si fumau. Ce stiu acesti copii de cultura, educatie scolara sau altceva cultura religioasa. Nimica, cum pot ei sa invete cultura daca parintii lor singuri nu stiu de asta. Lucrul acesta ma facut sa ma simt ca imi este rusine de tara in care traim. Stiu ca nu corect sa spun ca in toata tara este asa, dar in majoritatea. De ce? Pai dece toate investitiile de cultura invatamint se duc doar in Chisinau, Balti sau Cahul. Am uitat sa ma aducem ceva proiecte de cultura si in sate, nu acele ca "Caravela culturala" pentru acei singuri nu stiu de cultura. Imi cer scuze pentru acei care au participat la acest proiet dar asa si este. Cind se fac ceva proiecte pentru un sat pai tot se reduce la pamint, pentru ca taranul este acel care prelucreaza pamintul, dar oameni buni nu uitati ca el mai este si om, care vrea si el un teatru, o cultura care nu se reduce la bautura si la batai.

Sper sa ma inteleage toti ceea ce am vrut sa va redau in acest comunicat.